NewsletterWenn Sie im KonsumentInnenschutz auf dem Laufenden sein wollen, abonnieren Sie kostenlos das Verbrauchertelegramm als Newsletter.Verbrauchertelegramm Jené 2007Mitteilungsblatt der Verbraucherzentrale SüdtirolBeilage zur ladinischen Februarausgabe Nr. 3 Trafich sun stredaSe taché, sce no paia chi che avisa! Sce l suzed n nzidënt y tl auto iel persones che ne fova nia tachedes, ma che se à fat mel ie l avisadëur o l’avisadëura respunsabli. Y chësta respunsabltà possa ti unì cëra: udui danora ie danter 2.000 Euro de straufonga y nchin doi ani de detenzion!Ipoteca sun la vitaI custimënc dl finanziamënt possa radoplé i cosć dla cësa sce i fic dl mprëst ie variabli o liei al indesc. Y tlo ne joa ënghe la formula de retlam dla banches „rates medemes y tëmp variabl“ nia iust truep. S’n jì ora da tei cuntrac de mprëst y stlù jù cuntrac cun tas de fit fis a tëmp pusciblmënter curt ie l cunsëi dla Zentrela Cunsumadëures.Test de sculeies y sculées dla scola prufescionela 2006/2007Ënghe chëst’ann iel tla scoles prufescioneles n cuncors „BerufschülerInnen testen“. Sculeies y sculées desmostra tlo si capazità critica y si autocuscienza coche cunsumadëures te n marcià globalisà.Castings per jëunes y jëuniMusc nueves per l „showbusiness“, per la moda y la publizità vën marati crisc tres „telemarketing“. Cie che vën ora ie cuntrac cëres (5.500 €uro y deplù) y cuntrac de finanziamënt mo plu cëres. La ZCS cumët: la sabiaria ti vën a custé truep sibe a genitores che a jëunes y jëuni. L dërt de rezes vel tl cajo de chësta sort de cuntrac diesc dis ala longia.Per l sport ne iel nia debujën de prudoc energeticsPer persones che fej sport ne iel nia debujën de marëndines y buandes energetiches. Ega, sofc de mëiles o teies ie buandes ideales, nudli, salates y versura n maië ideal. Cun carboidrac, vitamines y sustanzes minereles ora dla natura ne ie merëndines y buandes cëres nia bones de tenì pea!Ciameijes da d’ël che n ne à nia drë de paidelnépossen se sparanië – chësc dij la „Stiftung Warentest)“ Les ne tën nia cie che les mpermët, no n cont dl tenì, no n cont dl paidelné. Pra n test ne à la ciamëijes cëres nia abù de mieur resultac che la ciamëijes a bon marcià. L test ie da udëi tl cudejel di tesć dla Fundazion „Warentest“ de nuvëmber.Cuntroi radar a AlgundN valguna sentënzes che ie unides pronunziedes tla ultima enes dala vicara de pesc de Maran cunfermea i protocoi dl chemun de Algund n cont dla straufonghes che ie unides dates n basa ai cuntroi radar sun la streda provinziela iló. La ZCS ie tl lëur de analisé chësta straufonghes y la ti fej ntant al savëi ai avisadëures d’auto tuchei de se njinië bele śën a tò n cajo n cunscidrazion la puscibltà de fé recurs contra la sentënza dla vicara.Chité jù stritoc tl setor dla banchesLa ZCS lauda l fat che l vën njinià ite n organn per chité jù stritoc tl setor dla banches. Sambën muessa te chësc organn, acioche l posse funzioné sciche l toca, nce vester reprejentei espunënc dla urganisazions di cunsumadëures, dij la ZCS te na lëtra davierta ala direzions dla banches de Südtirol. Mé nsci saràl mesun che chësc organn d’architeda de stritoc se davanie la crëta di tlienc y dla tlientes dla banches.La urganisazions di cunsumadëures europeiches contra i „maiastrom“L’assoziazion dla urganisazions europeiches regiuneles „Nepim“ mët a jì manifestazions deberieda contra i „maiastrom“ tla Union Europeica. N ucajion de n workshop tl Saarland à la ZCS presentà l proiet „Fé nstësc culetëures de surëdl cun la cunsulënza de esperc te grupes“. Duc i partezipanc dl workshop fova ala fin a una che l barat danter la regions posse purté pro a na mieura defendura di cunsumadëures y che l sparanië energia y l’adurvanza efizienta dl’energia ie n mesun mpurtant contra l avané di priejes dl’energia.Homepage dl mënsConsum acort online: marcià dl adurvà, marcei di pulesc, cudejel de nfurmazion per cumedureswww.provinz.bz.it/trend Ancunteda dl vënerdiDomesdis a temes de jené 2007:
|
AKTUELL
            |
