Newsletter

Wenn Sie im KonsumentInnenschutz auf dem Laufenden sein wollen, abonnieren Sie kostenlos das Verbrauchertelegramm als Newsletter.

Verbrauchertelegramm Juni 2007

Mitteilungsblatt der Verbraucherzentrale Südtirol
Beilage zur ladinischen Juniausgabe Nr. 38


Chiteda de stritoc tl setor dl turism

Chësc fova l argumënt de na cunferënza a Firenze a chëla che nce la Zentrela Cunsumadëures à tëut pert. La cunferënza ie unida tenida tl cheder dl cunvëni de NEPIM. L proiet NEPIM mira al renfurzamënt dla defendura di/dla cunsumadëures a livel regiunel. Per vester reprejentei miec tl’Europa, ma nce per sustenì a tëmp lonch l cunsum regiunel se à dodesc lies per la defendura di/dla cunsumadëures y istituzions locales metù adum per mparé la una dal’autra y dé mpulsc aldò de n catalogh „best practices“.


Fundazion Cassa dl Sparani: plu tresudënza

La Zentrela Cunsumadëures cumët plu tresudënza pra l partì ora cuntribuc de sustëni. Fundazions de banches à l duvier de vester tresudëntes ti cunfronc dl publich n cont di criteres aldò de chëi che les partësc ora cuntribuc, aldò di tëmps de destumënza y aldò de chi che giaudësc di cuntribuc. La Zentrela Cunsumadëures lecorda che ti statuc d’autra fundazions de banca iel udù danora che i mesuns de sustëni vënie tratei cun tresudënza.

Pruibizion de mpurtazion de pulices de cians y giac

Te na lëtra davierta al Minister per l’agricultura Paolo De Castro se damanda la Zentrela Cunsumadëures che l se mpënie tl Cunsëi di ministri europeich acioche n ruve a na pruibizion zënza ezezions dla mpurtazion de pulices de cians y de giac. Tl’Asia vëniel mazà ntëur n doi milions de giac y cians al ann te cundizions suënz da zoch per vënder, dantaldut tl’Europa, si pulices posse unì vendudes coche furnimënt, articul decoratif o chëutres.


Cunfront di mprësć per l frabiché mei 2007

L cunfront dla nrescida atuela cun chëla dl ann passà mostra n svilup nuef che reprejentea de vëir recórc:
1) La defrënzia danter fic fisc y variabli ie praticamënter nula. La banches ie sfurzedes a se nuzé dl Euribor 1 n mëns coche basa de calculazion per mantenì na defrënzia minima che ie mëndra de 1 n percënt.
2) Per l prim iede iel mprësć cun na dureda de 40 ani (p.e. „Revolution“ dla BNL).
3) I „spread“ ie unic smendrii dassënn per valivé ora i avanamënc de fit di ultimi tëmps.

Jì a fit mpede frabiché

La mudazions dla lege sun l’urbanistica muessa nce dé na resposta ai custimënc auc dl’abitazions. De chësta minonga ie la Zentrela Cunsumadëures. Coche mesura puscibla se damanda la ZCS n mudamënt tl viers de abitazions da tò a fit a priejes azetabli. Judamënt per chësta pertendudes vën da Bruxelles.


Cunzentrazion periculëusa de ossid de ciarbon

For inò se portel pro ntussiedes da ossid de ciarbon a cësa. De gauja ie suënz furniei a gas per sciaudé y per cujiné: Cunsëi mpurtant: cialëde regulermënter che i furniei sibe a post y tl cajo de suspet damandëde do pra n spezialist, ma tulëde nce per dassënn simptoms sciche chël de deventé plu suënz stlec ntan che n cujina, chësc pudëssa vester na ndicazion che i valores de ossid de ciarbon ie massa auc.

Mutons y mutans à de bujën de muvimënt

Mutons y mutans che à massa puech muvimënt ne à plu tert nia mé problems fisics, ma nce si rendimënt psichich ie plu bas. Aldò de na nrescida tudëscia ie i mutans y la mutans dal didancuei dl 10% manco boni de se muever che chëi dla generazions da dant. N à muserà la capaziteies motoriches de mutons/mutans danter i cater y i dejeset ani. N ti à fat fé flessions, n i à fai sauté de zescul, fé sauc tl lonch y n à muserà si artenienza. Truep mutons ne ie nia boni de balanzé sun una na giama, y nianca da pensé no de l fé cun uedli stluc, oradechël ne iesi nianca boni de sauté sun una na giama o de fé de tei sauc plu che n cin iedesc ndolauter. Chisc ie sënies de alarm.

Homepage dl mëns


www.euroconsumatori.org
Per feries segures y nfurmedes!